Guvernul britanic vrea să introducă un sistem prin care utilizatorii să-și verifice vârsta înainte de a accesa anumite servicii online, și nu vorbim doar de conținut pentru adulți - vorbim de o gamă mult mai largă de platforme și servicii, inclusiv rețele sociale, jocuri și, potențial, orice sit care consideră că ar putea atrage și utilizatori minori. Ideea vine ca parte dintr-o agendă mai amplă legată de siguranța copiilor online, accelerată după adoptarea unui proiect de lege numit Children's Wellbeing and Schools Bill.
Ei bine, o coaliție destul de serioasă de organizații și companii din lumea confidențialității și a internetului liber a decis să reacționeze și a semnat o scrisoare deschisă publicată de Open Rights Group, prin care cer autorităților britanice să renunțe la aceste planuri. Printre semnatari se numără Mozilla, Mullvad VPN, Tor Project, Proton, Electronic Frontier Foundation, ExpressVPN, Tuta și Internet Society, adică exact tipul de organizații care au cel mai mult de pierdut dacă intimitatea utilizatorilor este compromisă la nivel de infrastructură.
Problema principală pe care o ridică scrisoarea este că un sistem de verificare a vârstei nu poate fi construit în mod selectiv - dacă îl implementezi, toți utilizatorii trec prin el, nu doar copiii. Asta înseamnă că fiecare persoană care vrea să acceseze un serviciu ar trebui să demonstreze cine este, prin scanare biometrică, act de identitate sau alte metode care implică colectarea unor date extrem de sensibile. Iar dacă te gândești la ce s-a întâmplat de-a lungul timpului cu bazele de date guvernamentale britanice - au existat mai multe breșe de securitate care au expus date de identificare - îngrijorarea nu pare deloc exagerată.
Există și un alt unghi pe care îl menționează semnatarii și mi se pare foarte relevant: un astfel de sistem ar întări și mai mult poziția marilor platforme și a magazinelor de aplicații, pentru că ele sunt singurele care pot implementa verificarea vârstei la scară largă. Orice proiect independent, orice serviciu mic sau descentralizat ar fi dezavantajat structural, pentru că nu are resursele necesare să construiască o astfel de infrastructură. Practic, în loc să protejeze internetul deschis, legea ar împinge utilizatorii și mai mult spre ecosisteme închise controlate de câteva companii mari.
Scrisoarea în sine mai critică și abordarea simplistă a interdicțiilor de acces ca soluție la problemele legate de siguranța online, argumentând că restricționarea accesului nu rezolvă nimic dacă modelele de business care stau la baza platformelor rămân neatinse - urmărirea agresiv, algoritmii de captare a atenției și colectarea masivă de date sunt problemele reale, nu accesul în sine. Ceea ce mi se pare un argument corect, pentru că am mai văzut cum funcționează logica asta: se adoptă o măsură care pare că face ceva, utilizatorii obișnuiți sunt afectați, iar companiile mari găsesc rapid modalități să se adapteze fără să schimbe nimic esențial.
Semnatarii spun că nu sunt împotriva oricărei forme de reglementare și că rămân deschiși să colaboreze cu autoritățile britanice pentru a găsi alternative care să țină companiile de tehnologie responsabile fără a introduce un sistem de identificare în masă pentru toți utilizatorii de internet. Rămâne de văzut dacă cineva din guvernul britanic va asculta, dar măcar vocile care contează s-au auzit.
Comentarii