În afară, blogosfera reînvie din nou și mă refer la acele jurnale simple și personale. Oamenii încep să renunțe la siturile de socializare pentru propriul lor colț pe internet. Își cumpără propriul domeniu și încep să își construiască jurnalul pe diverse platforme precum Hugo, Jekyll sau pe mici platforme ca micro.jurnal ori bearblog.dev.

Lumea începe să realizeze că a deține propria informație este mult mai important decât să fii la mâna marilor platforme precum Facebook, X, Substack etc. Pe aceste platforme mari nu știi când poți pierde toată informația. Iar pe propriul domeniu, informația este a ta, o controlezi tu, nu mai ești la mâna nimănui.

În România, din păcate, blogosfera s-a cam stins și nu pare să reînvie. Sunt puține jurnale personale, iar cele care mai există sunt axate pe o anumită nișă - nișe populare precum tech, Apple, vedete etc. Sunt prea puține, aproape de zero, acele jurnale care scriu despre orice și despre viața personală.

Până la urmă, nu este vorba doar despre jurnale, ci despre propriile situri - indiferent că este un jurnal, o grădină digitală, un wiki, un sit în general. Din păcate, aceste situri personale sunt tot mai puține în România.

Sper ca acest lucru să se schimbe și românii să realizeze că a avea propriul jurnal sau propriul sit este mult mai important decât un cont pe Facebook sau X.

Pe celălalt laptop am avut Arch Linux cu GNOME. Și m-am hotărât într-o zi să pun Sway în locul lui GNOME, dar nu prin a face o instalare pe curat a Arch.

Așa că m-am apucat și am dezinstalat tot ce ține de GNOME, am dezinstalat toate pachetele de care nu mai aveam nevoie până am ajuns la aproximativ 300, 400 și ceva de pachete instalate în Arch.

Toate bune și frumoase până aici. Când după o repornire de sistem am vrut să actualizez sistemul cu comanda paru iar acesta nu se executa pentru că îmi apărea mesajul Pacman is curently in use, please wait. Am mai repornit laptopul încă o dată și am rulat comanda de actualizare sudo pacman -Syu și de această dată a fost afișat mesajul menționat anterior.

Soluția este:

Mesajul este rezultatul unor sarcini neterminale ale paru sau pacman, ceea ce face ca acestea să fie blocate în sarcinile anterioare.

Pentru a remedia acest lucru, tot ce este de făcut este rularea comenzii următoare:

$ rm /var/lib/pacman/db.lck

Acum, pacman sau paru/yay merg fără probleme.

Articol din perioada 2023, 2024 de pe crism.ro

Pe Facebook, într-un grup despre Linux, am promovat colecția Zorin OS de pe shop.comunitatealinux.ro. Și au început și comentariile, sau mai bine zis întrebările, ceea ce este normal.

Unul dintre membrii acestui grup a pus două întrebări logice, și anume: „Dar în lei de ce nu afișezi prețurile?” și „De ce?”. Discuția a fost:

Dar în lei de ce nu afișezi prețurile? Pentru că nu are. De ce? Pentru că așa este platforma.

Am răspuns scurt și la obiect. Dacă persoana în cauză nu ar fi înțeles, mă gândesc că ar fi revenit cu întrebări și i-aș fi răspuns frumos.

Dar, ca de obicei pe Facebook, intervin și alte persoane în discuție, complet pe lângă subiect și cu detalii care nu își au rostul. Cum că platforma din spatele magazinului ar fi WordPress cu WooCommerce, sau că procesatorul de plăți este Stripe, sau alte variante scoase din pălărie.

Persoana respectivă a început să facă „cercetări”, observând că dacă pui /admin la finalul domeniului apare eroarea 404, iar pentru /wp-admin apare 403.

Nu m-am abținut și am lăsat un comentariu de bun-simț, doar că am mai adăugat și: „De fapt, nu știu de ce îmi mai bat capul, că toată discuția este off-topic.” Bineînțeles, tot eu am fost de vină. Probabil pentru că am răspuns scurt și direct, fără explicații despre platforma magazinului, procesatorul de plăți și alte detalii pe care unele persoane le vor cu orice preț.

Păi, odată ce am pus magazinul pe acel subdomeniu, este la mintea cocoșului că știu ce platformă este în spatele lui și cum funcționează. Doar că nu am vrut să dau detalii.

Nu înțeleg de ce este nevoie de atâtea informații, când se poate răspunde simplu, scurt și la obiect.

Arch Linux nu este deloc o distribuție proastă, ba dimpotrivă - este un sistem foarte bun. Problema este că trebuie să fii deja un utilizator avansat de Linux, să stăpânești terminalul și diverse comenzi pentru a-l folosi în condiții optime.

Eu am renunțat la el pentru că m-am săturat să petrec atât de mult timp configurându-l. Ca să îl aduc la nivelul și preferințele mele, îmi lua cam două zile, uneori chiar trei. Pur și simplu m-am săturat.

Am nevoie de un sistem de operare funcțional, gata de lucru, cu tot ce îmi trebuie. Știu că perfecțiunea nu există, dar există câteva distribuții care se apropie destul de mult de nevoile mele.

Pentru mine, un sistem de operare trebuie să fie utilizabil imediat după instalare, fără două-trei zile de configurări. Programele trebuie să se instaleze ușor, iar personalizarea să fie la fel de simplă.

Pe scurt: vreau ca totul să fie la un clic distanță.

Și încă ceva: să ofere tot ce este nou în tehnologie. Astfel de distribuții sunt puține. Printre ele se numără Fedora, openSUSE, Arch Linux și, într-o anumită măsură, Gentoo - deci nu prea multe.

Distribuția pe care o folosesc acum este Fedora. Îmi oferă tot ce este nou în tehnologie, pachetele sunt la ultimele versiuni, este ușor de folosit și nu necesită prea multă muncă după instalare.

Nu mai folosesc nici i3, nici Sway. Fedora o folosesc cu GNOME pentru că îmi place mult mai mult partea vizuală decât interfețele minimaliste din i3 sau Sway. În plus, la GNOME nu mai trebuie să configurez aproape nimic, spre deosebire de tiling window manager-ele pe care le foloseam înainte.

Așa cum am spus mai sus, am ajuns să vreau ca totul să fie cât mai simplu și ușor de folosit. M-am săturat să transform un sistem de operare într-unul funcțional în două-trei zile sau chiar mai mult.

Articol din perioada 2023, 2024 de pe crism.ro

Am schimbat din nou grafica jurnalului și nu doar atât. Am modificat tot ce se află în spatele acestui jurnal.

Acum totul este automatizat. Jurnalul este construit în PHP, CSS, JavaScript, HTML și fișiere text.

Tot ce mai trebuie să fac este să adaug conținutul în fișiere text. Am inclus și suport pentru sintaxa Markdown, astfel încât articolele să aibă un plus de stil și să nu fie chiar atât de simple.

Am adăugat și secțiunea de microblog, în stilul X și Mastodon. Există și o secțiune de galerie, unde o să postez imagini.

Nu știu dacă o să pot aduce comentariile de pe vechiul jurnal, dar cred că merită să le pierd pentru platforma asta - cred că pot să-i spun așa. :)