Mi-a apărut pe Facebook harta Europei în care aproape tot continentul era colorat în roșu, cu România singură în mijloc colorată în negru. Pe hartă scria că țările colorate în Roșu au atacat/invadat România de-a lungul istoriei. Imaginea m-a făcut să mă gândesc serios, pentru că știam sigur că nu avea cum ca aproape toate țările din Europa să fi atacat România.

Cine a atacat România de-a lungul istoriei?

Poate că întrebarea sună simplu, dar dacă te apuci să cauți un răspuns complet, dai rapid de o grămadă de nuanțe pe care le ignorăm de obicei când vorbim despre istoria noastră. Vreau să fie clar de la început că prin „atacat” mă refer strict la acțiuni militare concrete - invazii, bombardamente, ocupări prin forță sau intrarea în război împotriva statului - nu la influență politică sau dominație diplomatică, lucruri care ar complica și mai mult discuția.

Un alt lucru important de precizat: România ca stat modern există abia din secolul al XIX-lea, deci o bună parte din istoria asta se referă la cele trei principate - Țara Românească, Moldova și Transilvania - care au existat separat, cu propriile lor alianțe, războaie și interese, uneori chiar unele împotriva celorlalte.

România modernă

Dacă ne uităm doar la România ca stat, lista celor care au atacat-o sau au purtat război împotriva ei este mai lungă decât s-ar putea crede. Imperiul Otoman a fost implicat în Războiul de Independență din 1877-1878, care paradoxal a fost și momentul în care România și-a câștigat independența tocmai luptând împotriva lor. Apoi, în Primul Război Mondial, România a intrat în 1916 de partea Antantei și a fost imediat atacată din mai multe direcții simultan: Austro-Ungaria și Germania dinspre nord și vest, Bulgaria dinspre Dobrogea, iar trupe otomane au luptat și ele împotriva armatei române. A fost un dezastru militar inițial, Bucureștiul a fost ocupat, și totuși România a ieșit din război cu teritorii mult extinse.

Al Doilea Război Mondial aduce o situație și mai complicată. URSS-ul a ocupat în 1940 Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, fără nicio luptă formală, printr-un ultimatum la care România nu a putut rezista. Ulterior, operațiunile militare sovietice împotriva României s-au continuat după 23 august 1944, când România a întors armele. Germania, fostul aliat, a reacționat imediat și a atacat la rândul ei. Iar bombardamentele americane și britanice din 1943-1944 asupra infrastructurii petroliere de la Ploiești au lovit România tocmai când aceasta era aliată cu Axa - un detaliu pe care nu prea îl găsești în discuțiile obișnuite despre al Doilea Război Mondial. Ungaria apare și ea în această perioadă, prin luptele din 1944, dar și mai devreme prin Războiul româno-ungar din 1919.

Principatele, cu istoria lor separată

Dacă extindem privirea spre cele trei principate, lucrurile devin și mai interesante. Țara Românească a fost atacată de Imperiul Otoman în nenumărate rânduri începând de la sfârșitul secolului al XIV-lea, dar și de Regatul Ungariei, de Moldova (da, cele două principate s-au bătut între ele), de Polonia și de Imperiul Rus, care a ocupat-o în mai multe rânduri în timpul războaielor ruso-otomane. Oltenia a stat efectiv sub stăpânire habsburgică între 1718 și 1739, ceea ce puțini știu.

Moldova lui Ștefan cel Mare, pe care o romantizăm atât de mult, a fost atacată de Imperiul Otoman, de Ungaria (cu faimoasa Bătălie de la Baia din 1467), de Polonia, de Imperiul Rus - care a anexat Basarabia în 1812 - și de Hanatul Crimeii, ale cărui raiduri tătărești au fost o problemă recurentă vreme de secole. Formațiunile căzăcești au apărut și ele periodic în zonă.

Transilvania are propria ei listă, care include Imperiul Otoman, Monarhia Habsburgică ce a luptat repetat pentru controlul ei, Polonia, Țara Românească (prin campania lui Mihai Viteazul din 1599), Moldova și chiar Imperiul Rus, care a intervenit militar în Transilvania în timpul Revoluției de la 1848-1849, în sprijinul Habsburgilor împotriva revoluționarilor maghiari.

Lista completă, fără să numărăm de două ori

Dacă adunăm tot și eliminăm dublurile dintre statele succesoare, ajungem la o listă care arată cam așa: Imperiul Otoman, Regatul Ungariei și Ungaria modernă, Monarhia Habsburgică în toate formele ei inclusiv Austro-Ungaria, Regatul Poloniei și Uniunea Polono-Lituaniană, Imperiul Rus și URSS, Hanatul Crimeii, formațiunile căzăcești, Germania, Bulgaria, Statele Unite și Marea Britanie.

Unsprezece entități politice distincte, fiecare cu context propriu și cu momente în care interesele lor s-au ciocnit cu cele ale spațiului românesc. Și asta fără să intrăm în detalii despre conflictele interne dintre principate, care existau și ele.

Concluzia este că nu trebuie să credem tot ce vedem pe Facebook, Instagram și alte rețele de socializare. Trebuie să ne informăm cu mare atenție, pentru că știrile false sunt la mare putere pe internet și nu numai.