Am scris astăzi despre revenirea Chat Control 1.0 și despre cum legea a trecut deși a fost contravotată cu o majoritate simplă, 314 voturi la 276. Articolul ăla acoperea mecanismul votului, dar am lăsat pe dinafară două lucruri care merită un articol separat: cum a votat fiecare grup politic european, și mai important pentru noi, cum au votat românii.
Cine a împins legea
Grupul care a propus și susținut extinderea supravegherii chatului privat până în 2028 e EPP, cel din care fac parte PNL și UDMR la noi. Nu e o coincidență și nu e o interpretare, e chiar structura votului. Din cei 167 de europarlamentari EPP, doar 6 au votat pentru eliminarea supravegherii, 158 au votat pentru menținerea ei, iar 3 s-au abținut. Practic grupul întreg, aproape fără excepție, a votat în bloc pentru Chat Control.
La polul opus stau grupurile care s-au opus aproape unanim. Patriots for Europe, din care nu face parte niciun partid românesc mare, a votat 60 pentru eliminare din 69. ECR, grupul din care face parte AUR, a votat 42 din 67 pentru eliminare. Greens/EFA a votat 45 din 48 pentru eliminare, cu doar 3 abțineri, fără niciun vot împotrivă. The Left a fost aproape unanim, 35 din 36. ESN, un grup mic de extremă dreapta, a votat unanim, 25 din 25. NI, neafiliații, au votat 24 din 25 pentru eliminare.
Grupul S&D, din care face parte PSD la noi, e cel mai împărțit dintre toate. Din 111 europarlamentari, doar 32 au votat pentru eliminarea supravegherii, 63 au votat pentru menținerea ei, 11 s-au abținut și 5 au fost absenți. Deci majoritatea S&D a votat de fapt alături de EPP, nu împotriva lui, ceea ce spune multe despre unde stă de fapt social-democrația europeană pe tema asta.
Renew, grupul liberalilor din care face parte USR, a votat 44 din 69 pentru eliminare, deci majoritar împotriva Chat Control, dar nu unanim.
Cum au votat românii
Aici lucrurile stau prost de tot. Din cei 33 de europarlamentari români, 24 au votat pentru menținerea Chat Control și doar 9 împotrivă.
PNL, toți cei 8 europarlamentari, au votat pentru Chat Control: Adina Vălean, Dan-Ștefan Motreanu, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Ioan-Rareș Bogdan, Mircea-Gheorghe Hava, Siegfried Mureșan și Virgil-Daniel Popescu. Nu e o surpriză mare, EPP e grupul lor politic și tot EPP a inițiat manevra.
PSD a votat aproape în bloc pentru Chat Control, 4 din 5: Andi Cristea, Gabriela Firea, Victor Negrescu și Ștefan Mușoiu. Singura excepție din delegația PSD a fost Vasile Dîncu, care a votat împotrivă.
AUR, deși face parte din ECR, un grup majoritar opus legii, a votat totuși în bloc pentru Chat Control, toți cei 3 europarlamentari: Adrian-George Axinia, Georgiana Teodorescu și Gheorghe Piperea.
UDMR, ambii europarlamentari, Iuliu Winkler și Loránt Vincze, au votat pentru Chat Control, ceea ce e consecvent cu apartenența la EPP.
Eugen Tomac, singurul europarlamentar PMP, a votat și el pentru Chat Control. La fel și Maria Grapini, din partea PUSL.
De partea cealaltă, împotriva Chat Control au votat doar 9 europarlamentari români. Partidul Acțiunea Conservatoare, ambii reprezentanți, Claudiu-Richard Târziu și Șerban Dimitrie Sturdza, au votat împotrivă. USR, ambii reprezentanți, Dan Barna și Vlad Vasile-Voiculescu, la fel. Cristian Terheș, din partea PNCR, a votat împotrivă. Nicolae Ștefănuță, independent, apropiat de SENS și de Verzi, a votat împotrivă. Luis-Vicențiu Lazarus, din partea Partidului Dreptate și Frăție, a votat împotrivă.
Raportul e clar: 24 pentru, 9 împotrivă. România se numără printre țările unde majoritatea reprezentanților au ales să susțină supravegherea în locul confidențialității, iar partea cea mai amară e că mare parte din voturile astea au venit din partide de guvernare, nu din marginea spectrului politic.
O excepție care contează
Pe ultima sută de metri, în textul final a fost introdus un amendament care exceptează serviciile de program liber (free software) și open source cu criptare integrală de la obligația de scanare. Signal e exemplul cel mai clar, exceptat pentru că din punct de vedere tehnic e aproape imposibil să introduci scanare într-o arhitectură construită de la zero pentru criptare integrală, plus că o fundație non-profit ca Signal Foundation nu are nici resursele și nici structura să implementeze o asemenea cerință chiar dacă ar vrea.
E un detaliu mic într-un text mare, dar arată ceva important: soluțiile deschise, auditabile și construite fără compromisuri la criptare rămân, cel puțin deocamdată, în afara razei acestor legi. Motiv în plus să treci la ele cât mai devreme, nu doar ca reacție la o lege sau alta, ci ca principiu.
Pentru cine vrea să scrie europarlamentarilor lui, fightchatcontrol.eu rămâne locul de unde poți face asta direct, iar în cazul românilor care au votat pentru menținerea supravegherii, cred că merită o amintire clară la următoarele alegeri europarlamentare.
De aceea recomand Signal și alte programe cu criptare integrală (end-to-end) în locul aplicațiilor de mesagerie obișnuite. Nu doar pentru că sunt exceptate acum de la Chat Control, ci pentru că arhitectura lor te protejează indiferent ce lege mai vine peste doi ani. Cu cât trecem mai mulți la ele acum, cu atât devin mai greu de ignorat sau de scos ulterior din discuție.
Comentarii