M-am tot întrebat de ce jocurile merg uneori mai bine pe Linux decât pe Windows și am vrut să înțeleg concret din ce cauză se întâmplă asta.
Totul pornește de la cum funcționează Proton, stratul de compatibilitate dezvoltat de Valve care permite jocurilor Windows să ruleze pe Linux. În interiorul lui se află două componente esențiale: DXVK și VKD3D-Proton, care traduc apelurile DirectX în Vulkan. Și tocmai aici e cheia: traducerea asta, în loc să fie un handicap, ajunge uneori să fie mai eficientă decât implementarea originală DirectX din joc.
Motivul este că DXVK și VKD3D-Proton sunt proiecte open source la care au lucrat ani de zile oameni foarte motivați, inclusiv ingineri de la Valve, cu scopul explicit de a elimina orice overhead inutil. Pe Windows, mulți dezvoltatori de jocuri implementează DirectX destul de neglijent, știind că driverele Microsoft vor compensa cumva greșelile. Vulkan este mult mai strict ca API, iar Proton exploatează asta în favoarea performanței.
Un alt factor pe care nu îl menționează aproape nimeni este calitatea driverelor. AMD în special a investit masiv în driverele Linux pentru Vulkan, iar RADV, implementarea open source din Mesa, este considerată de mulți superioară driverelor AMD de pe Windows în scenarii Vulkan. Asta e o schimbare uriașă față de acum câțiva ani, când driverele Linux erau punctul slab al întregii experiențe.
Mai există și problema de shader compilation, care pe Windows cu DirectX 12 provoacă acel stuttering enervant la primul rulaj al unui joc, când driverul compilează shadere din mers. Proton gestionează această etapă mult mai predictibil, iar Steam Deck a accelerat și mai mult munca în această direcție, pentru că Valve avea nevoie ca jocurile să ruleze fluid pe hardware fix.
Ironia e că Microsoft, tocmai pentru că domină piața de gaming pe desktop, nu a simțit niciodată presiunea reală să optimizeze DirectX la sânge. Între timp, ecosistemul Linux a fost nevoit să găsească soluții creative și a ajuns, în anumite scenarii, să depășească originalul.
Comentarii