Ieri am fost la frate-mio să îl ajut să își pună internetul în funcțiune. A avut o descărcare electrică de s-a văzut o flamă într-o priză. Are un ONT/Router de la Vodafone și un router TPLink Archer C64 pe care și l-a cumpărat separat.

Înainte să mă duc la el, m-a sunat și m-a întrebat dacă știu ce probleme ar putea avea. Așa că l-am întrebat chestiile banale: ai sunat la Vodafone, ai resetat aparatura, cabluri verificate. A spus că totul este în regulă, dar internetul nu îi merge.

Ajuns la el după o jumătate de oră. TPLink-ul era legat la ONT-ul Vodafone și un televizor la TPLink și internetul prin cablu mergea bine pe TV, dar pe wireless nu mergea. Am deconectat TPLink-ul și am lăsat pornit doar ONT-ul care are și router încorporat. De data aceasta nu a mai mers nimic.

Cea mai simplă metodă a fost să resetez ONT-ul. S-au setat din nou parolele și ce mai era de setat și internetul a pornit și pe cablu și pe wireless - am testat pe 3 telefoane și două calculatoare - totul bine până aici. A venit rândul TPLink-ului - resetat, schimbate parolele și altele, de pe telefon. Și surpriza a venit abia acum. Internetul nu merge nici pe cablu, nici pe wireless, mare lucru nu mai ai ce face în acest caz.

Am lăsat doar ONT-ul că frate-mio a spus că oricum cei de la Vodafone trebuie să îi aducă un router mult mai bun și mai nou.

TPLink-ul l-am adus acasă să îl testez și astăzi l-am testat un pic mai bine. :)

Acest device primește curent, se poate seta, emite semnal pentru wifi și cablu. Surpriza este că nu primește internet. A primit acel șoc de tensiune când a fost descărcarea electrică și s-a ars ceva la el. Nu știu dacă mai poate fi reparat.

Era bine dacă avea un UPS și este bine ca toți să avem așa ceva sau un stabilizator de tensiune, că nu se știe niciodată când sunt descărcări sau șocuri electrice.

Dacă folosești un telefon Android fără serviciile Google sau cu un sistem de operare axat pe confidențialitate, există șanse mari să nu mai poți accesa o bună parte din internet în viitorul apropiat - și asta nu e o glumă sau un scenariu ipotetic, ci ceva care se întâmplă deja.

Google a anunțat la Cloud Next, evenimentul lor din 22-23 aprilie 2026, o nouă platformă numită „Cloud Fraud Defense”, prezentată ca evoluția naturală a sistemului reCAPTCHA pe care îl știm cu toții. Știi, acele teste clasice în care trebuia să bifezi că nu ești robot sau să identifici semafoarele și mașinile din imagini. Ei bine, noul sistem poate înlocui toată această logică cu o verificare prin cod QR, iar tocmai aici apare problema.

Ca să scanezi codul QR și să dovedești că „ești om”, ai nevoie fie de Google Play Services pe Android, fie de un iPhone suficient de modern care să suporte mecanismele de atestare Apple. Asta înseamnă că utilizatorii de GrapheneOS, CalyxOS, /e/OS sau orice alt sistem Android care elimină intenționat serviciile Google sunt pur și simplu blocați - nu pot completa verificarea și nu mai pot accesa siturile protejate de reCAPTCHA. Și reCAPTCHA e peste tot pe internet, nu pe două-trei situri marginale.

Proiectul GrapheneOS, recomandat inclusiv de Electronic Frontier Foundation pentru utilizatorii care au nevoie de securitate serioasă, a explicat că această schimbare face parte dintr-o mișcare mai amplă a industriei spre ceea ce se numește „hardware-based attestation” - adică verificarea faptului că rulezi hardware și program aprobat de producător înainte să ți se permită accesul la un serviciu online. Atât Google cu Play Integrity API, cât și Apple cu App Attest construiesc treptat sisteme prin care siturile și aplicațiile pot verifica dacă dispozitivul tău îndeplinește anumite criterii înainte să îți dea voie să intri.

Și serviciul de stocare MEGA a atras atenția că utilizatorii fără un „dispozitiv certificat” nu mai pot finaliza verificarea prin codul QR, avertizând totodată că Google ar putea elimina în viitor și metodele de rezervă care mai există acum - acele iconițe mici de sub promptul de verificare prin care poți alege o cale alternativă.

Ce mi se pare cel mai interesant este că GrapheneOS leagă direct această nouă verificare reCAPTCHA de propunerea Web Environment Integrity pe care Google a lansat-o în 2023 și a abandonat-o rapid după ce a primit critici masive din partea dezvoltatorilor de navigatoare, a organizațiilor de confidențialitate și a grupurilor de standardizare a internetului. Ideea de atunci era să introducă în navigator un API care să verifice dacă dispozitivul și mediul de navigare îndeplinesc anumite cerințe de „încredere” stabilite de Google. A căzut sub presiunea publică, dar se pare că același obiectiv se atinge acum indirect, prin verificările de dispozitiv din reCAPTCHA.

Practic, dacă ești jurnalist, activist, avocat sau pur și simplu un om care a ales conștient să nu folosească serviciile Google pe telefon, ești tratat implicit ca suspect. Sistemul nu distinge între un bot și un om care a ales GrapheneOS tocmai pentru că vrea mai multă siguranță - îi pune în același coș și îi blochează pe amândoi. Și ca o ironie destul de amară, Play Integrity blochează GrapheneOS chiar dacă acesta e un sistem de operare cu un nivel de securitate superior multor telefoane Android certificate, care poate că nici nu mai primesc actualizări de securitate de ani de zile.

Google prezintă toată această poveste ca pe o îmbunătățire a luptei împotriva fraudei și a roboților, ceea ce nu e neapărat fals - dar efectul colateral e că un gigant privat ajunge să decidă de pe ce dispozitiv și cu ce programe ai voie să navighezi pe internet. Iar asta e o problemă mult mai mare decât câțiva utilizatori de nișă care nu pot accesa un formular de contact.

Internetul deschis înseamnă că oricine, de pe orice dispozitiv și cu orice navigator, poate accesa informația. Dacă accesul devine condiționat de aprobarea Google sau Apple, nu mai vorbim de un internet deschis - vorbim de o rețea privată cu reguli stabilite de două corporații.

AI este un fenomen în această perioadă și o să mai fie așa o vreme. Lumea este împărțită în jumătate - jumătate din oameni urăsc AI-ul și cealaltă jumătate îl adoră.

Este o unealtă foarte bună în prezent pentru că nu este un AI în adevăratul sens al cuvântului. Această unealtă poate fi folosită pentru a face bine sau pentru a face rău - depinde de fiecare cum vrea să folosească AI-ul.

Programatori, muzicieni, scriitori și alte categorii de oameni urăsc această unealtă pentru că: în primul rând companiile de AI (mai ales cele din SUA) au copiat tot ce se putea copia de pe internet pentru a-și antrena AI-urile fără să întrebe pe nimeni, fără să le pese de licențe și drepturi de autor. În mod normal acest lucru se numește piraterie, furt de date și așa mai departe - se pare că această lege se aplică doar persoanelor fizice, nu și companiilor.

AI-urile mai sunt urâte de oameni pentru că anumite locuri de muncă pot fi înlocuite de AI. Aceste unelte pot scrie poezii, pot scrie cod, pot compune muzică și crea imagini. Poți face un sit în câteva minute și pe bani puțini sau chiar gratis. Poți face multe cu un AI, doar să vrei acest lucru.

Mai este partea de oameni care adoră AI-urile pentru că le folosesc în scopuri personale, dar și profesionale. Programatorii se ajută de AI acolo unde nu știu sau nu au timp de programat. Sunt folosite în securitate pentru a găsi mai repede defectele și pentru a le repara mai repede. Mulți oameni simpli le folosesc pentru multe lucruri, de la anumite informații despre un anume subiect la automatizare și creare de programe.

Dacă îl folosești prea des pentru orice se zice că te face să nu îți mai folosești propria minte și nu o să mai fii în stare să gândești singur. Poți folosi AI-ul să înveți, nu să creeze el pentru tine ceva anume.

Știu, sunteți curioși de ce folosesc AI-ul și încă nu ați primit răspunsul. Acum urmează :)

Nu sunt programator sau designer web, nu lucrez în niciun segment din IT și nici locul de muncă nu are treabă cu AI-ul. Poate veți zice că folosesc Linux și ar trebui să știu programare. Linux îl folosesc pentru că nu îmi place Windows :)

Am încercat o perioadă să învăț HTML și CSS. Am prins un pic de HTML, dar CSS nu știu deloc. Alte limbaje de programare nu știu și ca să le învăț am nevoie de câțiva ani doar pentru HTML, CSS, JavaScript și PHP - acestea sunt principalele limbaje de programare pentru un sit. Pe lângă acest lucru mai trebuie să învăț engleză pentru că nu știu bine. Înțeleg în mare când citesc, dar nu știu tot. Nu știu să vorbesc sau să scriu.

Deci am multe de învățat și am nevoie de ani pentru a învăța tot ce este nevoie pentru a construi un sit sau un program. Așa că mă folosesc de AI pentru a crea diverse proiecte așa cum am construit platforma Written Whisper pe care este acest jurnal, așa cum am construit Pure Blog Discover sau Sudoku. Trimit instrucțiuni la AI - în românește, nu în engleză cum cred mulți - AI-ul îmi trimite fișierele necesare, după care testez și mă uit unde sunt greșeli și îi cer AI-ului să rezolve problema.

Și în acest fel face multă lume, chiar și programatori, printre care Microsoft, Dave Winer sau Manton Reece de la Micro.blog și mulți alții.

Pe scurt nu sunt programator și nici nu am treabă cu IT-ul chiar dacă folosesc Linux, am un HomeLab și am pornit proiectul Linux România

De la ultima actualizare, directorul a primit câteva funcții noi și o serie de remedieri tehnice care îl fac mai util și mai sigur.

Pagina cu cele mai recente articole

Cea mai importantă adăugare este o pagină nouă la /latest.php, care agregă articolele recente din toate jurnalele listate. Serverul preia feed-ul RSS sau Atom al fiecărui jurnal și afișează articolele sortate după data publicării, cu filtrare după limbă, căutare după cuvinte cheie și paginare de 25 de articole pe pagină. Cache-ul se reîmprospătează automat o dată pe oră.

Un buton pentru articol aleatoriu deschide o postare aleasă la întâmplare din feed-ul agregat, într-un tab nou - util dacă vrei să descoperi conținut pe care altfel nu l-ai fi găsit. Un endpoint separat, /aggregated-feed.php, oferă un feed RSS cu toate aceste articole pentru cei care preferă să urmărească conținut printr-un agregator.

Profilul fiecărui jurnal

Fiecare jurnal are acum propria pagină de profil la /blog.php?id=..., accesibilă prin clic pe iconița de informații de pe cardul din director. Pagina de profil afișează favicon-ul jurnalului, numele, adresa URL, descrierea, limba, data adăugării și un link spre feed - plus cele mai recente articole extrase din datele din cache.

Îmbunătățiri vizuale

Jurnalele adăugate în ultimele șapte zile primesc un badge „New", ceea ce face mai ușor de identificat adăugările recente fără să fie nevoie să sortezi lista.

Panoul de administrare suportă acum și modul întunecat, cu același comutator disponibil în bara de sus.

Pagina de confidențialitate

O pagină dedicată politicii de confidențialitate la /privacy.html documentează ce date colectează directorul (URL-urile și numele jurnalelor trimise, hash-uri temporare de IP pentru limitarea ratei, jurnalele standard de server), ce servicii terțe sunt folosite (Google Fonts, Google Favicons API) și cum poți solicita ștergerea datelor tale. Este accesibilă din footer-ul fiecărei pagini.

Detalii tehnice

Câteva remedieri mai mici care merită menționate: adresele IP stocate în fișierul de limitare a ratei sunt acum hash-uite cu SHA-256, consistent cu modul în care trimiterile de jurnale au fost întotdeauna gestionate. Răspunsurile de eroare ale API-ului nu mai includ informații de debug interne. Link-urile de self-link din fișierele RSS, Atom și JSON Feed indică acum spre URL-urile corecte .php. Headerele Cache-Control au fost adăugate la toate endpoint-urile de feed.

Directorul este disponibil la discover.thinkroot.xyz, iar codul sursă pe Forgejo.