Tor Project a lansat zilele astea o campanie de strângere de fonduri dedicată proiectelor care luptă pentru libertatea pe internet, iar modul în care au gândit-o e destul de interesant - se bazează pe criptomonede și pe un mecanism de finanțare pe care o să-l explic mai jos.

Campania rulează pe internetfreedom.torproject.org și e disponibilă și ca Onion Service, ceea ce are tot sensul din lume dacă ne gândim cine e organizatorul. Donațiile sunt acceptate până pe 18 iunie 2026 și pot fi făcute în Bitcoin, Ethereum, Zcash, Monero sau Golem. La momentul lansării, campania dispune deja de un fond de 115.000 de dolari, pus la bătaie de organizații ca Cake Wallet, Zcash Community Grants, Logos și Octant - cu mențiunea că mai pot apărea sponsori până la final.

Dacă nu ești familiarizat cu Tor, pe scurt e vorba de o organizație nonprofit care dezvoltă rețeaua de anonimizare cu același nume, folosită de jurnaliști, activiști, cercetători și oameni obișnuiți care trăiesc sub guverne restrictive și vor pur și simplu să navigheze fără să fie urmăriți sau cenzurați.

Campania vine într-un context destul de îngrijorător: organizația spune că libertatea pe internet a scăzut timp de 15 ani consecutivi, iar multe proiecte nonprofit din domeniu se zbat cu finanțarea - unele au redus echipele, altele au dat înapoi din infrastructură sau au amânat dezvoltarea unor unelte importante.

Ceea ce mi se pare interesant la această inițiativă e mecanismul de finanțare folosit, numit „quadratic funding”. În loc să conteze cât de mult donezi, contează câți oameni donează la un proiect anume. Practic, proiectele susținute de mulți oameni cu sume mici primesc o parte mai mare din fond față de cele finanțate de câțiva donatori mari. Asta înseamnă că până și o donație mică contează cu adevărat - mișcă bani reali din fondul comun spre proiectul pe care îl susții. David Casey, directorul Funding the Commons (organizația parteneră în această campanie), explică simplu ideea: finanțarea instituțională ar trebui să urmeze prioritățile comunității, nu concentrarea de capital.

Momentan campania susține 10 proiecte, toate active în zona libertății pe internet, a ocolirii cenzurii și a comunicațiilor securizate:

SecureDrop - o platformă pentru transmiterea anonimă a documentelor, folosită de jurnaliști și redacții mari din toată lumea.

OpenArchive - unelte de arhivare cu accent pe confidențialitate, gândite pentru jurnaliști, activiști și apărători ai drepturilor omului care lucrează în condiții de risc.

OnionShare - un program open-source pentru partajarea anonimă de fișiere și găzduire de situri, care funcționează prin rețeaua Tor.

Ricochet Refresh - o aplicație de mesagerie instantanee rezistentă la colectarea metadatelor, construită peste Tor.

Onion Browser - un navigator open-source bazat pe Tor pentru iOS, menit să ajute utilizatorii să ocolească cenzura și să-și protejeze confidențialitatea.

OONI (Open Observatory of Network Interference) - un observator global care monitorizează cenzura pe internet, interferența traficului și întreruperile de rețea din toată lumea.

Paskoocheh (ASL19) - o platformă anti-cenzură și securitate digitală care pune la dispoziție unelte și resurse educaționale pentru utilizatorii din regiuni restrictive.

Unredacted - infrastructură pentru ocolirea cenzurii prin proxy-uri, comunicații criptate și servicii de relay.

Miaan Digital Security Help Desk - o inițiativă de suport pentru securitate digitală care ajută utilizatorii din Iran să acceseze unelte pentru libertatea pe internet.

Osservatorio Nessuno - un proiect italian care protejează activiști, jurnaliști și organizații ale societății civile prin programe sigure și suport tehnic axat pe confidențialitate.

Dacă vrei să susții campania, poți dona direct unui proiect anume sau poți contribui la fondul general, totul prin situl campaniei sau prin versiunea sa Onion Service.

Nu știu câți dintre voi folosesc Tor în mod regulat, dar eu îl consider unul dintre cele mai importante proiecte din întregul ecosistem al confidențialității digitale. Faptul că organizația alege să finanțeze și alte proiecte din jur, nu doar pe ea însăși, spune ceva despre cum se raportează la libertatea pe internet ca la un bun comun, nu ca la un produs propriu.

Dacă folosești Mastodon de ceva vreme, sigur ai auzit argumentul ăsta de o sută de ori: e gratuit, nu există reclame, nimeni nu-ți vinde datele, e pentru oameni. Și toate astea sunt adevărate, cel puțin parțial. Problema e că există o bucată din poveste pe care aproape nimeni nu o menționează, și anume că cineva, undeva, scoate bani din buzunar în fiecare lună ca tu să poți să postezi în liniște.

Când intri pe o instanță de Mastodon - fie că e mastodon.social, fie că e una mai mică, specializată pe un anumit subiect sau pe o anumită comunitate - tu nu plătești nimic. Dar administratorul acelei instanțe plătește pentru serverul care rulează totul, pentru domeniu, pentru backup-uri, pentru traficul generat de toate conturile de acolo. Și costurile astea nu sunt deloc mici dacă stai să le calculezi.

Un server modest, care poate ține câteva sute de conturi active, poate costa undeva în jur de 5-10 euro pe lună. Sună rezonabil. Dar pe măsură ce crește instanța, cresc și costurile - și nu liniar. O instanță cu mii de utilizatori activi poate ajunge ușor la câteva sute de euro pe lună, iar unele dintre instanțele mari depășesc fără probleme 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, doar pe infrastructură. Asta fără să pui la socoteală domeniul, care se plătește separat, anual, și care variază enorm în funcție de TLD - un .ro sau .net poate fi 5-10 euro pe an, dar un .io sau .xyz sau altceva mai fancy poate ajunge la 100-200 de euro pe an, uneori chiar mai mult.

Și acum vine partea interesantă. Pe instances.social poți vedea câte instanțe există și câți utilizatori au - sunt mii de instanțe și milioane de conturi înregistrate. Din toți oamenii ăia, câți crezi că donează măcar 5 euro pe an instanței pe care o folosesc? Sincer, cred că nici 30% din totalul utilizatorilor de Mastodon nu au donat vreodată ceva. Nu 30% din utilizatorii unei singure instanțe - 30% din toți utilizatorii de pe toate instanțele. Și ăsta e un număr optimist.

Asta înseamnă că administratorii de instanțe fie plătesc din propriul buzunar lună de lună, fie se roagă să vină suficienți oameni care să doneze prin Patreon sau Ko-fi sau prin donații directe ca să acopere măcar o parte din facturi. Unii reușesc, mulți nu reușesc, și de aia vedem din când în când anunțuri că o instanță se închide sau că adminul nu mai poate susține costurile.

Deci data viitoare când spui sau auzi că Mastodon e gratuit, merită să adaugi un mic asterisc acolo. E gratuit pentru tine, ca utilizator, pentru că cineva absoarbe costul. Uneori acel cineva este o organizație cu finanțare, uneori este un entuziast care plătește din salariu, dar în niciun caz serverul nu rulează pe aer și pe bune intenții. Dacă ții la instanța pe care ești, merită să arunci un ochi pe pagina lor de donații - de obicei o găsești undeva în interfață sau pe situl instanței - și să dai măcar o dată pe an un semn că știi că lucrurile astea nu sunt cu adevărat gratuite.